Ziua mondiala maritima a cui?

In fiecare an, cu prilejul oricarei  zi legata de mare ni se aduce aminte, de catre mai toti liderii(mai mari sau mai mici) lumii maritime de cat de importanta este pentru lume transportul pe apa.

Astfel, auzim de Sfanta Marie ca 80% din comertul mondial are loc pe apa.De Ziua Navigatorului la fel, de Ziua Mondiala Maritima la fel si tot asa.

In realitate nimeni din afara industriei nu da doi bani pe lumea maritima. Ca drept dovada, lumea asta  este in eterna criza. Ba marfurile nu sunt suficient de multe, ba se construiesc prea multe nave ( ceea ce in esenta e acelasi lucru din punct de vedre logic, doar ca unii expun o fateta iar altii pe cealalta), ba sunt pirati, ba porturile au tarife mari, ba nu sunt ofiteri, ba sunt prea multi ofiteri si tot asa.

De fapt, un sondaj din UK a revelat cam cum este perceputa aceasta industrie: ca inexistenta. S-a facut un sondaj acum cativa ani in care mai multi oameni au fost intrebati cum cred ei ca ajung marfurile pe teritoriul Regatului Unit ( stat insular). 75% au raspuns: cu avionul.  Practic industria maritima la ea acasa este anonima.

Ca orice marfa din lumea asta, ca sa existi trebuie sa ai un brand. Degeaba faci incaltaminte foarte buna, daca nu ii dai nici un nume si nici nu investesti in publicitate, vanzari, suport, garantii, imagine. Nu te va sti nimeni si nu iti vei putea vinde marfa satisfacator.

Asa e si cu shippingul si, implicit, cu navigatorii. Atata timp cat lumea asociaza meseria de navigator cu cea de marinar pe corabie care nu face nimic, bea rom si injura nici salariile, conditiile de la bord si respectul nu vor fi cele cuvenite.

Daca unii de la uscat, chiar si ziaristi, ar sti ca a fi inginer mecanic/punte/electric la bordul unei nave trebuie sa stii sa faci lucruri complexe, si trebuie sa le faci bine pentru ca nu poti cere ajutorul superiorilor mereu sau poate chiar nu are cine sa te ajute, in cazul electricienilor; daca ar sti ca pentru a fi navigator in zilele acestea trebuie sa ai o calificare profesionala complexa ce continua pentru toata viata; daca ar sti ca numarul de ore lucrate este superior cu mult meseriilor de la uscat poate ca respectul ar creste implicit si pentru companii.

Daca un container de 20″ ajunge sa coste 600 de dolari sa fie adus din China la Constanta, inseamna multe lucruri, dar atunci cand companiile dau faliment din cauza ca nu pot creste pretul la un nivel sustenabil, zice multe si despre industrie. Dintotdeauna shippingul, ca si petrolul, a urmat o structura boom-bust. Acum suntem in bust, dar se stie  din istorie ca  perioada de bust a fost dintotdeauna mult mai lunga decat cea de boom.

Adica esti un anonim care se chinuie.

Asta este industria maritima.

 

Comentarii